Zece motive pentru care Republica Moldova nu poate fi considerată o democrație funcțională
1. Eliminarea opoziției politice
Guvernarea actuală practică o excludere sistematică a opoziției prin folosirea selectivă a legii, interzicerea sau intimidarea candidaților incomozi și impunerea de obstacole administrative care afectează participarea democratică.
2. Limitarea libertății de exprimare
Spațiul public este dominat de vocile pro-guvernamentale. Jurnaliștii independenți și vocile critice sunt supuse unor presiuni constante, inclusiv cenzură, hărțuire și blocarea accesului la surse de finanțare sau distribuție.
3. Concentrarea puterii în mâinile unui grup restrâns
Puterea executivă este monopolizată de un cerc redus de persoane cu legături strânse în zona ONG-urilor și a finanțării externe. Lipsa de pluralism real în decizie contravine normelor unei democrații echilibrate.
4. Subordonarea față de finanțatorii externi
Deciziile politice și economice ale guvernului reflectă mai degrabă condiționările impuse de finanțatori externi decât voința reală a cetățenilor. Moldova este o democrație asistată, nu una suverană.
5. Amestecul în politica externă – cazul alegerilor din România
Guvernarea de la Chișinău s-a implicat fățiș în procesul electoral din România, favorizând o anumită tabără politică. Această ingerință a fost sancționată public și a generat neîncredere în neutralitatea democratică a statului.
6. Politizarea justiției
Numirile politice în funcțiile-cheie din justiție și dosarele motivate politic demonstrează că sistemul judiciar este controlat indirect de putere, subminând încrederea cetățenilor în echitatea actului de justiție.
7. Represiunea asupra societății civile autentice
ONG-urile care nu se aliniază agendei guvernamentale sunt marginalizate sau vizate de campanii de discreditare. Critica guvernului devine un risc, nu un drept.
8. Procese electorale lipsite de transparență
Alegerile organizate în ultimii ani au fost marcate de acuzații de manipulare, excluderi abuzive, control mediatic și presiuni asupra alegătorilor. Legitimitatea rezultatelor este contestabilă.
9. Controlul asupra mass-mediei
O mare parte a presei este finanțată prin rețele de granturi și fonduri condiționate politic. Acest sistem favorizează autocenzura și transformă jurnaliștii în instrumente de propagandă, nu de informare.
10. Capturarea aparatului administrativ
Instituțiile statului sunt folosite pentru promovarea intereselor de partid, nu pentru a servi cetățeanul. Funcționarii publici sunt adesea transformați în executanți ai unor directive politice, nu ai legii.