Exporturile de ulei s-au prăbușit cu 90%! Moldova a exportat floarea soarelui la preț de mizerie, iar fabricile ruginesc

În sezonul 2024/2025, Republica Moldova a exportat un volum record de floarea-soarelui ca materie primă, atingând 558.784 de tone, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. Aceasta reprezintă o creștere de 3,7% față de sezonul precedent și de peste două ori mai mult comparativ cu sezonul 2022/2023, când volumul exportat era de 274.417 tone.

Totuși, această creștere masivă nu reflectă un succes comercial, ci mai degrabă o criză structurală profundă în sectorul procesării. Potrivit analizei, problemele din industria de procesare au început să se acutizeze în aprilie 2024, când fabricile locale au început să își piardă capacitatea de prelucrare, ceea ce a forțat redirecționarea producției spre exportul brut de semințe, în detrimentul produselor finite.

Rezultatele acestei reorientări sunt dezastruoase din punct de vedere financiar. În sezonul curent, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au prăbușit la doar 19.214 tone, în scădere cu peste 90% față de sezonul precedent (184.790 tone) și față de 211.215 tone în sezonul 2022/2023. Șrotul de floarea-soarelui, un alt produs derivat important, a cunoscut o cădere similară: doar 15.015 tone exportate, comparativ cu 159.192 tone în 2023/2024 și 186.631 tone în 2022/2023.

Dimensiunea financiară a colapsului este și mai îngrijorătoare. În sezonul 2024/2025, valoarea totală a exporturilor de semințe, ulei și șrot s-a ridicat la 5,99 miliarde lei, cu aproape 1,75 miliarde lei mai puțin față de sezonul trecut. Prin comparație, în sezonul 2021/2022, exporturile din sector cumulau 13,09 miliarde lei, ceea ce înseamnă că în doar trei ani, Moldova a pierdut peste 7 miliarde de lei – echivalentul a 54% din încasările obținute în acea perioadă.

Analiza subliniază faptul că, în ciuda volumului mai mare de materie primă exportată, valoarea adăugată generată intern s-a prăbușit, ceea ce dovedește că dezindustrializarea sectorului de procesare duce la pierderi masive de venituri. Moldova, în loc să exporte produse finite cu marjă ridicată de profit, trimite peste hotare marfă brută, la prețuri mai mici, și pierde controlul asupra lanțului valoric.

Această tendință, dacă nu va fi stopată prin măsuri de susținere a procesării locale, riscă să compromită pe termen lung poziția strategică a Moldovei pe piața regională a produselor agroalimentare și să vulnerabilizeze suplimentar veniturile producătorilor.