Președintele Academiei Române: „Poporul român n-a cerut nimănui dreptul de a exista!” / „Eminescu a avut o viață christică!”

Esenţa poporului român, în expresia sa cea mai lucidă şi mai bine concentrată, e Mihai Eminescu, simbolul spiritualităţii noastre, a afirmat, joi, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, la cea de-a XVI-a ediţie a unei manifestări dedicate Zilei Culturii Naţionale, sărbătorită împreună de forurile academice din România şi Moldova, relatează Agerpres.

„Mihai Eminescu – n-avem altul!”

Evenimentul, moderat de directorul general al Muzeului Naţional al Literaturii Române, prof. univ. Ioan Cristescu, a avut loc în format hibrid, simultan în Aula Academiei Române din Bucureşti şi în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei din Chişinău.

„Astăzi este Ziua Culturii Naţionale în România şi Republica Moldova. Şi multă lume se întreabă de ce Ziua Naşterii lui Eminescu e Ziua Culturii Naţionale. Nu e greu de răspuns. Esenţa poporului român, în expresia sa cea mai lucidă şi mai bine concentrată, e Mihai Eminescu. N-avem altul. E cel mai important simbol, fiind esenţa poporului român, iar poporul român n-a cerut nimănui dreptul de a exista. El există, pur şi simplu. La fel există şi Eminescu. Şi avem obligaţia să ducem mai departe mesajul lui”, a spus Pop în deschiderea manifestării.

El a evidenţiat că Mihai Eminescu a fost un vizionar, felul lui de a se exprima rămânând „un model pentru cultura românească”.

„Mihai Eminescu a fost un vizionar, felul lui de a se exprima a rămas un model pentru cultura românească. Şi mereu spun că cei care îl critică pe Eminescu ar trebui să încerce să aibă o creaţie nu exact ca a lui, dar la înălţimea lui. (…)

Aşa ne-a judecat Eminescu de-a lungul timpului, când avea 16 ani şi a plâns moartea lui Aaron Pumnul, când avea 17 ani, când avea 26 de ani, 30, 33 de ani. El era demult bătrân, situat dincolo de timpuri măsurabile, adică era un împărat înţelept şi ne povestea viaţa ce avea să vină. N-a apucat să facă mai mult şi nici n-a fost nevoie să facă mai mult, pentru că atât cât a făcut în viaţa lui pământească, christică, în viaţa lui creatoare deplină, nu în cea reală de 39 de ani, în viaţa aceasta a lui activă şi deplină a devenit simbolul spiritualităţii noastre. De aceea ziua naşterii sale e Ziua Culturii Naţionale, a tuturor românilor, de la Nistru până la Tisa”, a declarat preşedintele Academiei.

Apel lansat de Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, a prezentat un apel către oamenii de ştiinţă şi cultură din cele două ţări.

„În această zi, cu o adâncă semnificaţie simbolică, adresăm un apel către comunităţile ştiinţifice şi culturale din România şi Republica Moldova de a continua cu demnitate procesul de reîntregire spirituală, culturală şi ştiinţifică, ca fundament al unei unităţi stabile. Reuşita acestui demers depinde în mod direct de capacitatea noastră de a acţiona împreună, de a plasa adevărul, valoarea şi competenţa deasupra oricăror hotare administrative, conjuncturi politice sau interese de partid ori de grup”, a afirmat Tighineanu.

În document se subliniază necesitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, menţionându-se că „reîntregirea poporului român rămâne însă un ideal care depinde de noi toţi, de cetăţenii spaţiului românesc nedespărţit prin hotare impuse cu forţa şi care poate fi realizat prin voinţă comună, solidaritate şi fidelitate faţă de adevărul istoric”.

„Dispariţia de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului va fi rezultatul firesc al acestei apropieri reale, construite prin educaţie, ştiinţă şi cultură. Ne exprimăm speranţa că ecourile prezentului apel, asemenea rezonanţei declaraţiei comune a celor două academii din 30 decembrie 2025, calificate de analistul politic şi istoricul Anatol Ţăranu drept, ‘manifest al identităţii’, vor contribui la asumarea unor decizii corecte de către factorii politici din România şi Republica Moldova”, a transmis Ion Tighineanu.

Părerea Anei Blandiana

Un cuvânt emoţionant, caracterizat de profesorul Ioan Cristescu drept „un discurs-poem, dar în acelaşi timp şi manifest”, a prezentat scriitoarea şi activista civică Ana Blandiana, membru titular al Academiei Române, care a pledat pentru „rezistenţa prin cultură” ca „singura soluţie de salvare a noastră şi a culturii în acelaşi timp”, precum şi „datoria de a împiedica roata istoriei, atât de greu întoarsă spre vest, să se rostogolească înapoi fără speranţă”.

„Iar această soluţie şi această datorie sunt cea mai clară dovadă că suprapunerea Zilei Culturii cu ziua lui Eminescu nu este o formă fără fond, ci un simbol viu. Căci, zidindu-l în istoria literară, pentru ca pereţii ei fragili şi urmăriţi de blestem să nu se surpe, timpul nu reuşeşte să-l smulgă pe Eminescu din actualitate, o actualitate care se schimbă mereu aiuritor, dar care, oricât ar părea de ciudat, rămâne în liniile ei esenţiale aceeaşi. Şi de la corupţie, la ameninţarea rusească, de la viermuiala vieţii politice, la întrebarea ce va spune Europa despre noi, temele gazetarului Eminescu sunt aceleaşi cu temele ziariştilor de azi. E firesc deci ca el să revină obsesiv punct de reper şi continuă comparaţie, oglindă în care se priveşte, cu uimire, un întreg popor”, a spus Blandiana.

A răspunde în faţa lui Eminescu, a atras atenţia poeta, înseamnă să acceptăm că cine înţelege mai mult este responsabil pentru mai mult.

„Să acceptăm că răspundem nu numai pentru ceea ce am făcut noi, ci şi pentru toate eşecurile, pentru toate greşelile din jurul nostru pe care le-am înţeles şi nu am încercat să le împiedicăm explicându-le jumătăţii de ţară care nu le înţelege. Rezistenţa prin cultură este împotrivirea la răul care macină nu doar ţara, ci lumea. O lume care s-a schimbat, renunţând nu doar la principii şi la logică, nu doar la buna credinţă, ci şi la bunul simţ. De exemplu, faptul că în şcolile noastre nu se mai învaţă pe dinafară versuri şi deci, programatic, Eminescu nu mai e ştiut pe de rost de tinerele generaţii are legătură, oricât ar părea de ciudat, cu scăderea sensibilităţii nu numai artistice a copiilor, scădere care, la rândul ei, favorizează creşterea violenţei şi aşa mai departe. Iată ceva ce ar fi putut şi ar putea încă depinde de noi, chiar de noi cei din această sala”, a subliniat poeta.

Ziua lui Eminescu, devenită Ziua Culturii, funcţionează, an de an, ca un moment de reculegere colectivă.

„An de an, mixerul vieţii cotidiene, care se învârte din ce în ce mai repede şi ameninţă să se oprească prin explozie, se opreşte şi ne lasă să ne gândim la ramurile care bat în geam şi la oraşul furnicar, la poeziile pe care le spuneam în copilărie şi la cărţile pe care le citeam în adolescenţă. Îl analizăm pe Eminescu sau ne analizăm pe noi în această oglindă ideală? Destinul lui postum, triumfător şi fără apărare, ca al oricărui geniu ne exorcizează pentru câteva clipe, mutându-ne din istorie în cultură, limpezindu-ne sufletul mereu curgător”, a transmis emoţionată Ana Blandiana.

Au susţinut alocuţiuni criticul şi istoricul literar Mihai Cimpoi, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, prof. univ. Marta Petreu, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, academicianul Mircea Flonta şi academicianul Mircea Martin, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române.

Actriţa Maia Morgenstern a susţinut un recital din lirica eminesciană, iar Cvintetul de coarde ARCO, alcătuit din elevi ai Colegiului Naţional de Arte „Dinu Lipatti” şi ai Colegiului Naţional de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, a prezentat un microrecital. Totodată, a fost lansată emisiunea de mărci poştale „Ziua Culturii Naţionale”.

Manifestarea, la care au fost prezenţi ministrul Culturii, Demeter Andras, şi fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, face parte din Planul de acţiuni comune pentru anul 2026, un an festiv în care Academia Română sărbătoreşte 160 de ani de la întemeiere iar Academia de Ştiinţe a Moldovei marchează 65 de ani de la fondare.