Îți ziceam, acum câteva zile, că am decis să muncim de acasă. Odată pentru că ne pasă de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, și încă odată pentru că suntem convinși că doar prin puterea propriului exemplu putem aștepta progrese de la alții. Statul acasă, însă, presupune mai mult decât ceai, biscuiți și filme pe Netflix. Pentru noi, la fel ca și pentru multe alte persoane care și-au mutat biroul în sufragerie, statul acasă înseamnă responsabilitate. Trezit devreme, îmbinare de atribuții, multă informare, multă documentare, știri la minut și o coeziune colosală de gânduri, emoții și nervi. Jurnaliștii de la AGORA au notat într-un jurnal improvizat câteva dintre trăirile lor din această perioadă de foc și au hotărât să le împartă și cu tine.
