Turnată de colegi, o tânără pacifistă din Rusia riscă ani grei de pușcărie

Guvernul rus nici n-a așteptat să înceapă procesul studentei de 19 ani Olesia Krivțova, din Arhanghelsk, că a și pus-o pe lista „teroriștilor și extremiștilor”, în 10 ianuarie.

Această desemnare a venit în timp ce Krivțova era în a doua lună de arest la domiciliu, și riscă mai mult de 10 ani de închisoare sub acuzația de a fi „justificat terorismul” și de a fi „discreditat forțele armate ale Federației Ruse”.

„Cele mai rele posibilități mi se învârt prin cap”, a spus Krivțova din casa ei într-un interviu pentru Current Time. „Înțeleg foarte bine că aș putea fi închisă… Încerc să mă resemnez în fața acestei posibilități”.

Cazul kafkian al Olesiei Krivțova a început pe 26 decembrie, când poliția i-a percheziționat apartamentul unde locuiește cu soțul ei.

„Olesia n-a văzut percheziția”, a spus mama ei, Natalia Krivțova, pentru Europa Liberă. „Au scos-o din apartament la 10 minute după ce au venit”.

În timpul percheziției, un polițist a amenințat-o cu un baros, spune mama ei. Mai târziu, un ofițer de la centrul anti-extremism de la ministerul rus de Interne le-a spus ei și soțului ei că vizita era „un salut de la [grupul de mercenari] Vagner”.

Cu doar două săptămâni înainte, grupul Vagner publicase pe Telegram o înregistrare video macabră, în care criminalul condamnat Evgheni Nujin, recrutat să lupte în Ucraina, era acuzat de trădare și ucis cu o lovitură de baros în cap. Înregistrarea video era intitulată „Răzbunarea barosului”.

După declanșarea invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina din februarie 2022, mii de ruși care s-au pronunțat contra războiului au fost trimiși în judecată potrivit unor legi adoptate în grabă, care penalizează răspândirea a ceea ce statul rus spune că sunt informații false despre război sau „discreditarea forțelor armate”.

Krivțova fusese amendată în aprilie cu 30.000 de ruble (425 de dolari), pentru că a lipit stickere anti-război în public.

„Să distrugi viața cuiva...”

În timpul primelor înfățișări de la tribunal de după arestarea lui Krivțova, a devenit clar că procesul contra ei se baza pe denunțurile unor colegi de universitate care participaseră la o conversație închisă pe canalul Telegram al universității, pe care Europa Liberă a avut posibilitatea s-o vadă.

„La ședința de la tribunal au menționat numele a doi oameni pe care-i cunoșteam și care erau în acel chat. Discutau despre cum e mai bine să înaintezi un denunț - la poliție sau la [Serviciul Federal de Securitate]”, a declarat Olesia Krivțova pentru Current Time, o rețea în limba rusă gestionată de RFE/RL în colaborare cu Vocea Americii.

„Îi știam dinainte”, continuă Olesia, „cu unul chiar aveam o relație destul de apropiată. Ne întâlneam uneori din întâmplare, și stăteam de vorbă. Celălat martor m-a ajutat o dată să car un bagaj greu. Cel mai straniu lucru e că unul din ei mi-a trimis o copie a conversației de pe acel chat”.

Olesia adaugă că avocații ei n-au primit copii după nici un denunț care să fi fost înaintat autorităților.

În octombrie anul trecut, participanții pe chat discutau despre invazia Rusiei în Ucraina, când unul din ei a publicat capturi de ecran cu postările lui Krivțova de pe Instagram în care ea reluase recomandările făcute de autoritățile ucrainene militarilor ruși care vor să se predea și publicase poze cu civili ucraineni uciși.

„Asta e ilegal”, a spus unul din participanții la chat, adăugând: „Poate ar putea fi deschis un caz?”

După câteva clipe, același participant a scris: „I-am scris comandantului. Are prieteni la organe[le de securitate] și se va consulta cu ei.”

Apoi cineva a postat o captură de ecran a unei postări urcate de lectorul universitar Aleksei Feldt, care scrisese că „denunțul nu-l face pe cel care denunță patriot”, și participanții la chat au început să discute.

„Cred că denunțurile și a turna pe cineva sunt două lucruri diferite”, a scris unul. „A turna pe cineva e din motive personale”.

„Aici avem un act ilegal. Cred că suntem obligați să vorbim, mai ales că acum știm ce le fac băieților noștri care se predau”, a adăugat altul, referindu-se aparent la cele susținute fără probe de propaganda rusă că prizonierii ruși sunt supuși abuzurilor în arestul ucrainean.

„Denunțul e o obligație de patriot”,a scris un al treilea. „Sau și mai bine - expunerea în media. Hărțuirea merge mai bine decât ministerul de Interne”.

Krivțova spune că în opinia ei studenții erau motivați de convingeri „ideologice”.

„Cred că toți erau convinși că acțiunile lor sunt adecvate și corecte și că eu trebuie să fiu pedepsită conform legii”, spune Olesia. „Cred să se ghidează numai după astfel de idei”.

„Oamenii îndoctrinați cu ideologie militaristă pot ușor să caute dizidenți, din cauza convingerii lor că dizidența ar putea duce la înfrângerea armatei, a președintelui, sau a țării, așa că denunță în numele binelui, cel puțin în mințile lor”, adaugă Olesia Krivțova.

„Dar și dacă ești îndoctrinat, și dacă ești pregătit să-ți aperi țara cu astfel de mijloace, poți probabil găsi alte modalități. Să distrugi viața cuiva din cauza viziunilor lui, în acest caz destul de inofensive, este imoral”.

Biletele misterioase

La două zile după ce a fost reținută de poliție, tribunalul a decis ca Olesia Krivțova să fie pusă în arest la domiciliu până la începerea procesului.

O săptămână mai târziu, poliția a reținut-o din nou, cerând curții să o pună în arest preventiv, spunând la tribunal că două bilete dus spre o zonă de graniță a Rusiei fuseseră cumpărate pe numele ei, și că e riscul ca ea să fugă. Krivțova neagă că a cumpărat biletele, adăugând că nu putea face asta pentru că nu are un pașaport intern valid.

În timpul înfățișării de la tribunal, avocații apărării au cerut să vadă registre ale gării care să arate când, unde și cum au fost cumpărate presupusele bilete, și au solicitat audierea de martori în acest sens. Judecătorul a respins solicitarea apărătorilor.

În cele din urmă, Curtea a respins cererea acuzării ca ea să fie pusă în arest preventiv, impunând însă noi restricții arestului la domiciliu, interzicându-i să folosească internetul.

„Nu a încălcat termenii arestului la domiciliu și nu a împiedicat ancheta”, spune mama ei. „Olesia ia aceste acuzații ca pe o încercare pe care trebuie s-o îndure. Principalul lucru e că n-a fost dărâmată și nu e dărâmată”.

„Olesia n-a greșit cu nimic”, adaugă mama. „Nu e vinovată de nimic. N-are de să-i pară rău”.

Articol scris de corespondentul Europei Libere Robert Coalson pe baza unui reportaj RFE/RL’s North.Realities, la care au contribuit Current Time și Kiril Belov-Belikov. Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu.