O fostă judecătoare a luat la rost membrii CSM: 68 de mii, ce salarii nesimțite
Schimburi tensionate de replici au avut loc la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unde judecătoarea Marina Rusu a venit să protesteze față de modul în care îi este repartizat volumul de muncă. Magistrata susține că primește un număr de dosare similar cu cel al colegilor săi, deși activează cu program redus și este remunerată pentru patru ore de muncă zilnic, după revenirea la serviciu.
La protest s-a alăturat și fosta judecătoare Victoria Sanduța, care a cerut membrilor CSM să declare public nivelul salariilor pe care le încasează, invocând principiul transparenței și faptul că aceste venituri sunt achitate din bani publici. Sanduța a adresat în repetate rânduri întrebări privind salariul lunar al unui membru al Consiliului, comparând aceste venituri cu remunerația primită de judecătoarea Marina Rusu.
În timpul discuțiilor, Victoria Sanduța a solicitat explicit membrilor CSM să ofere public informații despre salariile lor, afirmând că acestea ar trebui să fie cunoscute de societate. Președintele CSM, Sergiu Caraman, i-a răspuns că datele respective sunt informații publice și pot fi consultate pe site-ul Autorității Naționale de Integritate.
În cadrul protestului, Marina Rusu a declarat că salariul său lunar este de aproximativ 14.000 de lei. Ulterior, Victoria Sanduța a continuat să le ceară membrilor CSM să precizeze ce venituri au, acuzând lipsa de transparență și subliniind discrepanța dintre salariile conducerii Consiliului și remunerația judecătorilor care gestionează un volum mare de dosare.
La discuții a intervenit și activista Fulga Grabovschi, care a criticat nivelul salariilor membrilor CSM, apreciind că acestea sunt ridicate în raport cu activitatea desfășurată.
Potrivit declarației de avere și interese depuse de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, pentru anul 2024, salariul său lunar a constituit 68.500 de lei.
Protestul Marinei Rusu are loc pe fondul nemulțumirilor exprimate public de aceasta privind repartizarea dosarelor, în condițiile în care susține că, deși lucrează cu normă parțială, volumul de muncă repartizat este apropiat de cel al judecătorilor cu normă întreagă.